Canele mai mare decat toti canii

Da mai, si era si este un caine mai mare decat toti cainii. Mare caine mai era asta, smecher tare. Avea o cusca depravata si o curte nu prea lata. Si statea cainele asta toata ziua in cusca sa si latra de-acolo tare, sa-l auda chiar si surzii, iar in curte cand iesea manca cacat si iar latra la trecatorii de pe-afara si iar in cusca se ducea. Iar el o laba mai facea si putin si-o mai lingea, si curul el isi mai masa, o ghiara-n cur isi mai baga, atat de tare incat sangera si el tare se mai credea cand latra din cusca sa dup-o laba trista. Dinauntru prin fereastra mai privea putin pe-afara si cand altii mai treceau, el de ras se inneca de-ajungea a si voma. Fara bani, mancare, nu stiu, fara lucruri prea frumoase zilnic sta si se juca ore-n tregi ca disperatul cu un os hermafrodit, la un capat cam belit, la alt capat mazgalit, scria pe el "Sunt cel mai tare!". Si deodata el din cusca si din curte iese, ca ce naiba, tre' sa vada lumea-o bestie care sa nu para limitata doar la cusca si curte, doar ca nu-i prea iese. In socializarea sa, nu mai latra, nu mai nimic ci cu ochii in pamant sta si-asculta si nu-ntelege cand de cur i se vorbeste, cand de pizda si de muie, de vanat si de futut, de mancat si de gatit, de-ascultat ce-i de-ascultat, de vorbit ce-i de vorbit, de fumat ce-i de fumat, de baut ce-i de baut, de lins pizda malformata, chiar lasata, cam branzoasa si gustoasa, c-un miros de acru-n ea, mazga scurgandu-se din ea. Cainele asta asculta, sau incearc-a asculta, dar prostia nu il lasa sa-nteleaga vreo ceva. Nervos acesta-n cusca intra, iar in locul lui superb, si incepe a latra ca nu-i pasa de ce fac altii, ca doar el e caine, e mai mare ca toti cainii, doar el e tare si destept fiindca gura-i pute-a sperma expirata si-are pe mustati doar alb, fiindca curu-i plin de scame, de noroi insangerat, fiindca pula-i doar sculata cand in gur el are-o ghiara si cand gusta sange maroniu, vai ce smecher este el! Cainele usor boraste dupa prea mult sange lins, neavand in el mancare, cainele boraste bila, si-i amar si ii amar, si-l doare gatul usor, pana cand din caine iese o negreala din ficat, o negreala maronie, rosiatica, rozalie, cam albicioasa dar albastra ca o vezica de cacat, umezita doar se sange menstrual anal, si cainele privind negreala, cade brusc cu botu-n ea, si mananca si mananca pana iarasi el boraste si acolo el ramane, cainele-acum a murit. Singurel in cusca goala mirosind doar a borala si cacat si transpiratie cainele mai mare decat cainii a murit si putrezeste, de-o sa puta casa super! Asa cum si cainele era...